Bucharest, Romania
[email protected]
+40 725 161 883
Follow Us
Image Alt

Evolve Today

Cum să nu-ți pierzi mințile atunci când lucrezi de acasă – interviu cu psihoterapeuta Cristina Colotelo Ban

Criza globală COVID-19 a generat o serie de factori de stres: modificarea drastică a rutinelor, a vieții personale, profesionale. A dus la izolarea indivizilor și la crearea unui sentiment de frică și incertitudine pentru prezent și viitor. Aceste schimbări, atât la nivel organizațional cât și la nivel personal își lasă amprenta pe sănătatea și bunăstarea mentală a tuturor. Mai mult, dacă vorbim strict despre munca de acasă, aceasta te poate face să te simți mai stresat, mai distras sau să nu mai poți impune bariere sănătoase între muncă și spațiu personal. Sentimentul de izolare poate transforma o zi optimistă și productivă într-un vârtej de iritare, oboseală și lipsă de motivație. Ce efect are munca de acasă și izolarea asupra sănătății mentale, ce se întâmplă cu noi la nivel psihologic? Cum putem avea grijă de mintea noastră atunci când lucrăm de acasă? Am stat de vorbă cu psihoterapeuta Cristina Colotelo Ban să aflăm niște insight-uri despre acest subiect. Citește mai departe să afli mai multe despre ce se întâmplă cu mintea ta când lucrezi de acasă, despre setarea barierelor, rutine sănătoase pe care să le adopți și cum să te pregătești pentru reîntoarcerea la birou la final de criză.

Cum se schimbă percepția asupra muncii, a colegilor și a spațiului de muncă atunci când lucrăm de acasă? Ce se întâmplă la nivel emoțional, relațional?

Înainte de momentul COVID-19, să lucrezi de acasă era unul dintre beneficiile de care angajații se bucurau atunci când îl primeau din partea companiei. Și a sosit și perioada de lockdown când munca de acasă, acolo unde natura activității o permitea, a devenit obligatorie. Ar fi trebuit să ne bucurăm enorm, nu? Însă nu a fost chiar așa, pentru că mutarea activității profesionale acasă vine la pachet cu restricțiile de deplasare și cu distanțarea sau izolarea fizica, cu teama de fond legată de virus, cu incertitudinea și preocuparea de a-ți organiza toate aspectele vieții de om pe parcursul unui timp îndelungat într-un spațiu limitat de pereții locuinței. Așa că, acum, lucratul de acasă nu mai are aceeași valoare de posibilitate, ci mai mult de „n-am încotro”.

Astfel, la o privire mai atentă, de fapt, nu este vorba despre a lucra de acasă, ci despre a fi în izolare acasă, care are drept consecință desfășurarea activității profesionale de acasă. Această izolare impusă a dus la o reconfigurare a propriului univers, a relațiilor pe care fiecare persoană le are cu prietenii, cu familia, cu munca, cu colegii, cu spațiul propriei locuințe și chiar cu sine. Iar acest lucru necesită adaptări la nivel emoțional, cognitiv și comportamental.

Cristina Colotelo Ban

Trecerea organizării muncii exclusiv în online, meeting-uri video, telefoane și mailuri poate însemna un stres mai mare pentru unele persoane – trebuie să îți organizezi casa încât să arate bine pe cameră, trebuie să stabilești dinainte cu partenerul, partenera, familia sau copiii să îți lase un pic de spațiu și liniște pentru activitatea propriu-zisă, ședințe sau alte aspecte conexe. Ai mult mai multe variabile de gestionat. Apoi, schimbările economice care derivă din impactul avut de pandemie, schimbă și realitățile business-ului, poate chiar de la o zi la alta, iar oamenii au nevoie să mobilizeze resurse interioare de adaptare la un nivel mult mai ridicat decât într-o situație cunoscută. Iar gândul că multe lucruri nu sunt în controlul tău și că e prea mult pentru tine ceea ce se întâmplă, atrage după sine disconfort, angoasă, stare de nesiguranță, incertitudine și lista poate continua. Starea de spirit are efecte asupra felului în care muncești, prin urmare vei fi poate mai puțin productiv, vei extinde unele termene de predare, vei fi mai distras. Însă este important să normalizezi acest fenomen, pentru că acum totul este schimbat, este nou, nu te-ai mai confruntat cu așa ceva. Nu poți aplica sau, mai bine zis, ar fi injust să compari productivitatea de la birou într-o zi de dinainte de COVID-19 cu o zi lucrată de acasă în timpul izolării. Ce poți face, este să adaptezi munca noului context în care te afli și să o faci cât se poate de productivă în noua situație.

Care sunt riscurile izolării asupra sănătății mentale?

Sănătatea mentală include bunăstarea noastră emoțională, psihologică și socială. Aceasta se reflectă în modul în care gândim, simțim și acționăm. De asemenea, ajută la determinarea modului în care gestionăm stresul, relaționăm cu ceilalți și facem alegeri în contextul nostru de viață. Sănătatea mentală oferă unei persoane capacitatea de a se bucura de viață, de a regla echilibrul între activitățile și trăirile emoționale zilnice și efortul de adaptare psihologică în concordanță cu propriul sistem de năzuințe și valori. În contextul dat de starea de urgență asociată cu pandemia, configurația realității, așa cum o știa fiecare, se modifică. Prin urmare, capacitatea de a te bucura de viață va solicita un efort psihologic mai mare pentru adecvare, ajustare la noua realitate. Ceea ce va atrage după sine posibile stări emoționale de stres, disconfort. De fapt, aceste stări sunt absolut firești într-un proces de reajustare, realiniere cu tine însuți/însăți în contextul nou în care te afli, pentru a-ți redefini, regăsi starea de bine.

Cred că există o stare generală de frică și angoasă cu privire la riscul infectării și cu privire la felul cum va fi viața socială, economică, politică în contextul acestei pandemii și, mai ales, după ce aceasta va trece. De aici apoi se ramifică o serie de stări psiho-emoționale particulare care au legătură cu neliniștea, tristețea, iritabilitatea, nervozitatea, furia, epuizarea psihică, insomnia, lipsa de energie, fluctuații de dispoziție. Pentru unii oameni există chiar un sentiment asociat doliului, de jale, de durere și neputință. Acestea apar atât în contextul pierderii unei persoane dragi, cât și în contextul unei pierderi de orice fel cu semnificație profundă pentru persoana respectivă. Astfel de exemple de pierdere ar fi: pierderea locului de muncă, pierderea stilului de viață așa cum îl știai până mai ieri, pierderea libertății de a ieși afară cum dorești, unde dorești, cu cine dorești, pierderea contactului social în persoană, pierderea unor rutine de viață care acum nu mai sunt posibile (mersul la sală, la cafenea), pierderea unei ordini pe care o aveai în viața ta. Dacă vorbim de pierderea acestei ordini, un exemplu care îmi vine legat de muncă este așezarea spațiului de lucru: biroul poate fi acum în bucătărie, unde e locul unde gătești, iei masa sau poate e în living unde de obicei te relaxai la un film sau jocuri interactive sau poate în dormitor pentru că partenerul tău are un call important și trebuie să folosească setting-ul din living care dă mai bine pe cameră.

Cum avem grijă de sănătatea noastră mentală atunci când muncim de acasă?

Sănătatea noastră mentală poate fi satisfăcătoare în momentul în care conștientizăm că suntem la cârma propriei noastre vieți, chiar și în contexte restrictive. Conștientizarea aceasta survine în urma observării atente a propriului sine, printr-o întrebare simplă: Ce se întâmplă acum cu mine? Sau variații mai specifice: Ce gânduri îmi trec prin minte? Ce stare am? Care e nivelul meu de tristețe? De nervozitate? De furie? De bucurie? De umor? Care este cel mai util lucru pentru mine pe care l-aș putea face cu cel mai bun rezultat posibil pentru mine? Nu durează mult acest exercițiu și oferindu-ți răspunsuri vei observa că îți vor veni destule idei care să-ți îmbunătățească starea: poate să îți spui „E dificilă perioada asta, sunt copleșit(ă), e firesc să am această stare, știu despre mine că am resursele necesare să îmi fac treaba suficient de bine pentru acest moment”, sau: „Hmmm!, ia uite, mă simt chiar bine azi, starea mea de bucurie e la nivelul 7 din 10; ce pot face din starea asta de bine?”. Sau poți să suni un coleg cu care te înțelegi bine ca să împărtășiți experiența muncii în izolare. Poți să propui o idee nouă de gestionare a task-urilor pentru o astfel de perioadă excepțională. Poți la fiecare oră de lucru să faci 7 minute de pauză să închizi ochii și să te concentrezi doar pe respirația proprie și să îți scanezi mental corpul, să relaxezi părțile pe care le simți încordate. Poți să-i scrii un mesaj unui prieten căruia să-i ceri o recomandare de film sau de muzică pentru o dispoziție mai bună… și lista poate continua cu lucruri simple, mici, creative, dar cu semnificație și valoare pentru tine.

Creierului nostru îi place ordinea și predictibilitatea. Dacă tot s-a schimbat contextul în care se desfășoară munca, îți poți răspunde la întrebarea ce pot face acum, cu ce am la dispoziție, astfel încât rezultatul muncii mele în situația data să fie cel mai bun posibil, iar starea mea să fie bună? Și astfel să îți creezi tu ordinea potrivită ție și activității tale.

Care sunt barierele pe care trebuie să le setăm între noi/muncă/alte distracții?

Având în vedere că locuința unde suntem izolați devine un spațiu în care se condensează cele mai multe activități și roluri ale noastre, care înainte aveau un oraș întreg la dispoziție pentru a se desfășura, creează o diversificare a tipurilor de limite pentru a putea funcționa în interacțiunile noastre cu cei cu care locuim, cu spațiul, cu noi înșine. Astfel, vom crea și vom dizolva limite pentru a face față acestei noi realități. 

Am văzut în perioada asta un mesaj pe net de la NHS UK, care descrie corect realitatea contextului în care ne aflăm. Mesajul spune ceva de genul că în această perioadă tu, de fapt, nu lucrezi de acasă, ci stai în casă, în izolare pe perioadă de criză, încercând să muncești. Atunci când sub același acoperiș încerci să armonizezi toate rolurile pe care le ai în viața ta și de angajat, și de părinte, și de partener în cuplu, și de femeie sau bărbat, pe nesimțite totul poate deveni foarte copleșitor. Există mai multe tipuri de limite (boundaries) care pot fi impuse sau negociate în funcție de nevoile fiecăruia. Legat de lucrul de acasă m-aș opri la:

Limite fizice: consacrarea unui spațiu dedicat din casă pentru pentru birou, schimbarea hainelor de somn sau casă, cu ceva cu care ai putea ieși pe stradă.

Limite de timp: setarea unui interval orar în care îți desfășori munca și a unui interval pentru pauze. E important să te ții de aceste limite cât mai mult posibil, cu condiția să scanezi contextul tău particular de viață, iar limitele de timp să fie setate realist.

Limite comportamentale: setting-ul de acasă este diferit de cel de la birou, unde comportamentele sunt date de mediul și cultura organizației. Prin urmare, atunci când lucrezi de acasă este important să decizi ce fel de comportamente vei practica cu privire la muncă. De exemplu, doar pentru că ești acasă, nu înseamnă că trebuie să fii disponibil 24 de ore pentru ce se întâmplă la birou.

Ce rutine sănătoase ne pot ajuta să trecem cu bine peste această perioadă? 

Eu cred că omul are marea șansă ca pe tot parcursul vieții sale să crească, să se dezvolte, să evolueze, să se transforme (dacă dorește). Iar atunci când ajunge pe teritorii necunoscute, cum este această pandemie, are posibilitatea de autodescoperire în izolare și sub aspectele care îi plac la sine, și sub cele care nu îi plac, ceea ce oferă o experiență foarte valoroasă, profundă.

Nu sunt adepta gândirii pozitive cu orice preț, așa că o să propun ca o rutină contactul cu tine însuți, să te simți ce simți. Sună un pic neobișnuit, dar este simplu, pentru că tu ești mereu cu tine. Îți întorci atenția către tine și, așa cum ți-ai lua temperatura corpului, îți iei „temperatura” stării de spirit: Cum mă simt acum? Cât de intensă este această stare? Ce am nevoie să fac pentru mine să mă simt mai bine?

Poate să respir profund, poate să îmi pun o muzică pe care o știu eu că îmi schimbă dispoziția, poate să sun pe cineva drag, poate să contribui și să ajut pe alții care au nevoie în perioada asta, poate să fac un curs gratuit dintr-un domeniu nou, dar de interes pt mine, poate să fac o plimbare de 10 minute în jurul locuinței… Poți face orice are sens pentru tine și contribuie la starea ta de bine. Poți să îți faci chiar un inventar cu astfel de activități, pentru a ști exact pe ce poți conta.

O altă idee pe care o poți transforma în rutină este ca la cafea, după ce ți-ai verificat feed-ul conturilor de socializare, sa te uiți pe fereastră în zare, să vezi cum a evoluat natura, cum au înfrunzit copacii și să contempli un pic această imagine. Apoi, proiectând mental finalul zilei, să îți răspunzi la întrebarea: Dacă ar fi un singur lucru, unul singur și atât, pe care l-aș face azi și care la finalul zilei mi-ar aduce mulțumire că l-am realizat, care ar fi acela?

Respiră. Respiră conștient și ascultă-ți respirația. Observă-te cât de multe se petrec pe parcursul unei zile cu gândurile și emoțiile tale și, la finalul unei zile, oricât de productiv sau neproductiv ai fost, oricât de bine te-ai simțit sau nu, mulțumește-ți pentru orice e important pentru tine, chiar și pentru faptul că ai respirat conștient.

E foarte important să avem o atitudine înțelegătoare față de noi, așa cum am fi față de un prieten bun.

Chiar dacă acest context presupune o izolare fizică, folosește toate mijloacele pe care ți le oferă tehnologia pentru a fi în conexiune afectivă cu oamenii importanți pentru tine. Vorbește despre ceea ce simți.

Mișcă-te, fie că faci exerciții susținute de sport în casă, un streching de câteva minute sau o plimbare în cartier cu câinele sau pentru aprovizionare.

În ce măsură mai putem vorbi despre work-life balance în contextul izolării și a muncii de acasă?

Eu cred că în contextul actual (dar și în oricare altul) e vorba doar de life balance cu tot ce cuprinde ea, inclusiv work. 🙂 Prin urmare, scopul unei vieți cât mai bune sau suficient de bune pe timp de pandemie poate fi susținut având reacții și acțiuni adecvate fiecărui context în care te afli, chiar și izolat acasă. Dacă plânge copilul, de exemplu, că s-a lovit sau că îi este foame, îți iei o pauză din meeting să alini copilul. Dacă ai nevoie de odihnă și de timp cu tine să îți reorganizezi gândurile și stările, îți poți lua concediu. Întrebarea care te-ar putea ajuta să faci alegeri mai rapide și adecvate este: Cum este necesar să răspund situației din prezent? 

Ce crezi că se va întâmpla după ce ne întoarcem la birou?

În mod sigur va exista un impact atunci când oamenii se vor întoarce la birou cam tot atât de complex și variat pe cât l-a creat izolarea și munca de acasă. Pe de o parte, va fi bucuria reluării unei activități într-un loc care pentru asta este destinat, bucuria ieșirii din izolare și că poți să mergi și în altă parte a orașului decât supermarketul din colț, bucuria contactului uman și cu alte persoane decât membrii propriei familii. Pe de altă parte, poate fi și teama expunerii la riscul de infectare, teama de a face față așteptărilor de dinainte de pandemie. Va fi nevoie de un timp mediu de reacomodare.

Ai alte recomandări, gânduri de încheiere, sfaturi pentru cei care se luptă să rămână eficienți, productivi și sănătoși mental atunci când lucrează de acasă?

Cred că e important să ne dăm credit pentru ceea ce trăim în această nouă situație de viață și să acceptăm că, da, este foarte dificil să gestionezi spaima, teama, incertitudinea, schimbările venite deodată. Cumva, să ne întâlnim pe noi înșine exact acolo unde suntem. Apoi, după ce am stat cu noi în această acceptare, să ne amintim că acest nou context creează și premisele favorabile să ne punem în mișcare resursele interioare: reziliența, creativitatea, simțul umorului, încrederea, iubirea.

În loc de sfaturi cred că ar fi mai potrivit să las câteva întrebări la care cei care citesc să reflecteze. În acest fel, fiecare va realiza că este perfect capabil să descopere ce funcționează pentru sine:

Care au fost cele mai solicitate trăsături ale mele în această perioadă?

Care sunt abilitățile pe care această perioadă mă determină să le practic sau să le dezvolt?

Care sunt persoanele cărora le-aș cere sau le-aș oferi ajutorul?

Ce am aflat bun și valoros despre mine în acest context special, lucru pe care nu l-aș fi descoperit altfel?

În încheiere…

Sperăm că aceste informații ți-au fost utile și te vor ajuta sa treci cu bine peste această perioadă dificilă. Suntem convinși că poți găsi resursele interioare care să te ajute să nu-ți pierzi mințile acasă și sa identifici o serie activități care să-ți aducă plăcere, să te relaxeze și să îți mențină productivitatea vie. Care sunt provocările pe care le-ai întâmpinat când ai început să lucrezi de acasă? Cum te-a afectat izolarea și cum reușești să păstrezi bariere sănătoase între muncă și viața personală? Spune-ne câteva cuvinte despre experiența ta în secțiunea de comentarii.

Mai multe despre Cristina Colotelo Ban

Cristina este psihoterapeut cu drept de liberă practică, de orientare Cognitiv-Comportamentală, acreditat de Colegiul Psihologilor din România. Cristina crede în puterea transformatoare a procesului psihoterapeutic, prin relația de colaborare care se dezvoltă cu fiecare sesiune în diada psihoterapeut-client, cu fiecare conștientizare profundă (insight) a clientului. Află mai multe despre abordarea ei aici

Post a Comment