Bucharest, Romania
office@evolvetoday.ro
+40 725 161 883
Follow Us
MODURI POZITIVE PRIN CARE SA RASPUNZI LA UN FEEDBACK NEGATIV

4 moduri pozitive prin care să răspunzi la un feedback negativ (+perspectiva unui psihoterapeut)

Feedbackul este o resursă extrem de valoroasă care duce la evoluție, performanță și eficiență într-un loc de muncă dar și pe plan personal. Feedbackul negativ este “de păstrat” pentru ca ne permite să ne monitorizăm și să ne evaluăm, să învățam lucruri noi, să privim lucrurile din altă perspectivă, dar mai ales să conștientizăm când trebuie să intervină o schimbare. De aceea este esențial să înțelegem psihologia feedbackului pentru analiza activității profesionale și evoluția în carieră.

De fapt, potrivit unui studiu realizat de Harvard, 92% dintre participanți au recunoscut că feedbackul de la angajator îi ajută să devină mai buni în ceea ce fac. Însă și formularea și adresarea feedbackului este o artă, iar de cele mai multe ori, internalizarea și reacția la feedback negativ este încărcată de diverse emoții și trăiri. Ne poate face defensivi, furioși, anxioși – stări care sunt incompatibile cu înțelegerea, buna comunicare și evoluția. Pe lângă asta, mai trebuie să ținem cont și că feedbackul poate fi încărcat de energia negativă a celeilalte persoane: poate un manager sau un coleg își revarsă frustrările prin acel feedback, poate cineva are așteptări nerealiste de la tine sau un prieten a avut o zi proastă și își aruncă “buruienile la tine în grădină”.

Oricare ar fi situația, trebuie să înveți să faci diferența între tipurile de feedback constructiv și cele aruncate în vânt și să găsești metode mai bune să răspunzi la feedbackul negativ.

Ce spune psihologul? Ce se întâmplă în mintea noastră când primim un feedback negativ? 

Cristina Colotelo, psihoterapeut:

Unul dintre principiile organizatoare ale creierului nostru este acela de a minimiza amenințările și de a maximiza recompensele. Aceasta înseamnă că creierul nostru scanează în mod constant mediul în căutarea unor stimuli care pot duce la amenințare sau recompensă. Informațiile din mediu sunt preluate de creierul nostru emoțional – sistemul limbic și prelucrate de cortexul prefrontal – creierul analitic. Creierul emoțional asociază evenimentelor/situațiilor din mediu emoții pozitive (securizante) sau emoții negative (amenințătoare pentru siguranță) care apoi sunt distribuite în cortex pentru analiză și generare de semnificații și acțiuni mai precise.

Când primim un feedback negativ, acesta poate fi asociat cu un stimul amenințător, iar în astfel de situații oamenii pot genera 3 tipuri de răspunsuri automate: 

  • Fight (luptă) – ripostă
  • Flight (fugă) – evitare
  • Freeze (îngheț) – imobilitate atentă/așteptare vigilentă a ceea ce ar putea urma
Understanding the freeze stress response – Westmeria School

Aceste 3 tipuri de răspuns declanșează reacții fiziologice și sunt generate de o frică psihologică. Frica este condiționată, ceea ce înseamnă că este asociată cu o situație sau un lucru care a generat o experiență negativă. Acest răspuns psihologic este inițiat atunci când suntem expuși pentru prima dată la o astfel de situație și se dezvoltă în timp. Gândiți-vă, de exemplu, la un prim moment din viața voastră când ați primit un feedback negativ – fie că a venit când erați mici de la părinți sau de la profesori… Ce ați experimentat ca stare? Ce ați simțit în corp? A fost plăcut/neplăcut? V-ați simțit în siguranță sau nu? În ce fel acea primă experiență este similară cu una din experiențele recente când ați primit feedback negativ?

Însă care este amenințarea pe care o declanșează un feedback negativ primit la locul de muncă? În urmă cu peste un deceniu, o echipă de cercetare condusă de Dr. David Rock, a identificat cinci domenii în experiența oamenilor care surprind factorii comuni care pot activa o recompensă sau un răspuns de amenințare în situații sociale. Acest model poate fi aplicat (și testat) în orice situație în care oamenii colaborează în grupuri, inclusiv toate tipurile de locuri de muncă, medii educaționale, familiale și evenimente sociale generale. Aceste domenii includ Statutul (Status), Certitudinea (Certainty), Autonomia (Autonomy), Relaționarea/Conectarea (Relatedness) și Corectitudinea (Fairness) și alcătuiesc Modelul SCARF®

  • Statut: importanța noastră relativă pentru ceilalți
  • Certitudine: abilitatea noastră de a prezice viitorul
  • Autonomie: sentimentul de control asupra evenimentelor
  • Relaționare: sentimentul de siguranță cu ceilalți
  • Corectitudine: percepția noastră asupra schimburilor corecte între oameni

Aceste cinci domenii activează fie circuitul „recompensă”, fie „amenințare” ale creierului. De exemplu, o amenințare percepută pentru statutul cuiva activează rețele cerebrale similare cu o amenințare la viața cuiva. În același mod, o creștere percepută a corectitudinii activează aceleași circuite de recompensă ca și primirea unei recompense importante în bani.

Mai departe, îți propunem 4 moduri pozitive prin care poți să răspunzi la un feedback negativ.

1. Alege să transformi feedbackul negativ în ceva pozitiv

Cristina Colotelo, psihoterapeut:

“Cu antrenament spre a fi deschis spre ceea ce vine ca informație și pe baza unei bune cunoașteri de sine. Este important să știm că ceea ce stă în controlul fiecăruia nu este felul în care cineva de la muncă oferă feedback, ci felul în care fiecare alege să interpreteze feedbackul (să îi găsească o semnificație) și să răspundă la el sau să întreprindă o acțiune în consecință.

Un feedback negativ este cel puțin disconfortant de primit, dacă nu chiar greu sau neplăcut. Mulți oameni se identifică cu propria muncă și aceasta devine o marcă a identității. Astfel munca va spune cine ești, nu ce faci. Iar atunci când te identifici cu munca pe care o faci înseamnă că feedbackul negativ nu este doar o critică a muncii tale, ci și o critică față de tine ca persoană. 

Conștientizând acest lucru fiecare poate să își antreneze flexibilitatea de resemnificare, de abordare constructivă a feedbackului negativ și să găsească în acesta o semnificație utilă pentru evoluția profesională. Ne-am putea gândi la feedbackul negativ, la fel de bine cum putem face și în cazul celui pozitiv, ca la o sursă prețioasă de informații pe baza cărora vom lua acele decizii care să ne ducă într-un loc mai bun în munca noastră.”

2. Nu te grăbi să dai un răspuns

Hai să ne imaginăm următorul scenariu: ai o discuție cu managerul tău care îți spune că la ultimul proiect ai dat-o în bară și că nu s-a așteptat la asta din partea ta (din diverse motive). Care este primul instinct? Să ieși afară și să trântești ușa violent? Să dai cu pumnul în masă sau să începi să verși lacrimi de crocodil?

Orice prim instinct este natural, este reacția corpului tău la amenințare. Suntem oameni, deci feedbackul care intră în conflict cu imaginea noastră despre sine produce dezorientare și anarhie emoțională.

Felul în care percepem feedbackul și răspundem la el este un proces constant de autocunoaștere și autocontrol. Atunci când nu urmăm primul instinct și nu ne grăbim să dăm un răspuns, îi permitem creierului care urlă “fight, flight, freeze” să se retraga și să dăm frâiele creierul analitic care este mai receptiv feedback.

Doar atunci când ai lucrurile în perspectivă este un moment bun să conturezi un răspuns la feedback. 🙂 

Woman expressing strong various feelings and emotions Free Vector

3. Străduiește-te să nu devii defensiv

Atunci când primim o critică sau un feedback negativ avem tendința să reacționăm irațional, să ne închidem în noi, să ne simțim neîndreptățiți și să blocăm orice altă informație vine spre noi cu scopul de a ne proteja. Este în natura noastră să ne dăm “shut down” atunci când ceva nu ne place, ne enervează sau ne rănește, ceea ce nu ne permite să recepționăm mesajul în modul în care a fost intenționat de interlocutor.

În momentul în care ți-ai pus brațele în sân, ai încetat să mai fii receptiv la informațiile (poate chiar foarte valoroase) care pot fi ascunse în spatele feedbackului negativ (sau transmis într-un mod nu chiar fericit). Cheia este să rămâi calm, să asculți și să nu-ți scoți imediat armele de apărare. Așteaptă până persoana din fața ta a terminat ce a avut de spus, pune întrebări de clarificare, cere exemple și asigură-te că ai recepționat mesajul cu o oarecare claritate.

4. Rămâi receptiv

Nimănui nu-i place să primească feedback negativ, iar majoritatea percep o mare neplăcere și din a-l oferi. Ia în calcul că persoana care îți oferă feedback s-ar putea să se afle de asemenea într-o postură incomodă. Încearcă să rămâi receptiv și să direcționezi discuția de la critică spre o potențială rezolvare.

Nu trebuie să fii de acord cu ce ți se spune, trebuie doar să arăți că ești deschis conversației și ți-ai lăsat jos garda. Ajută să verbalizezi ce ai înțeles din feedback și să vii cu câteva idei de soluționare. Dacă nu știi cum să repari problema, cere sugestii.

Amintește-ți că atitudinea face diferența, iar dacă arăți faptul că ești receptiv și pregătit să înveți din greșeli, poți transforma o experiență negativă într-una constructivă.

Te afli într-o situație incertă din punct de vedere profesional? Echipa Evolve Today îți poate veni în ajutor cu serviciile de consiliere și orientare profesională, consiliere vocațională și recrutare. Dacă ești un manager și ai nevoie de angajare profesioniști, echipa noastră oferă servicii complete de HR și recrutare specialiști. 

Ia legătura cu un manager în recrutare chiar azi. Găsești toate detaliile noastre de contact aici

Post a Comment